În ultimul articol publicat spuneam cum a ajuns Dr. Patrick Flanagan să descopere în apa hunza mici particule dintr-un mineral, încărcate electric, care atrăgeau moleculele de apă şi făceau ca apa hunza să aibă o structură cristalină fluidă.Acest mineral prezent în apa vie hunza făcea ca această apă să-şi păstreze proprietăţile în permanenţă, indiferent la ce acţiuni era supusă apa. Asta spre deosebire de apa pe care reuşise el să o realizeze iniţial în laborator, care imediat ce era mişcată îşi pierdea proprietăţile.
Problema aceasta, de care depindea realizarea unei ape cu proprietăţi asemănătoare apei hunza şi care să reziste în timp, indiferent de acţiunea la care era aceasta supusă, l-a preocupat pe Dr. Flanagan timp de aproape 30 de ani.
După ce acesta a făcut, împreună cu soţia sa Gael, un post cu suc de portocale timp de 40 de zile, continuat cu un post timp de 6 luni numai cu lichide, mintea i-a devenit incredibil de clară. Atunci a reuşit el să sintetizeze acel mineral care era prezent în apa hunza.
Produsul realizat a fost numit Crystal Energy (sau HydraCel) şi atât Dr. Flanagan, cât şi soţia sa, au început să-l consume. Prietenii au început să le spună că arătau mai tineri decât fuseseră în urmă cu 15 ani.
După ce le-au dăruit prietenilor în fiecare lună mii de sticluţe cu Crystal Energy (HydraCel), ei au început, datorită cererii tot mai mari, să le comercializeze singuri.
Punându-se la un pahar de apă 8 picături de HydraCel (o picătură de HydraCel la aproximativ 30 ml de apă), apa ajunge la o tensiune superficială de 45 dyn/cm. Este cel mai bine ca apa să fie filtrată, fie cu un filtru cu osmoză inversă, fie prin distilare.
Această apă care rezultă stabileşte legături intime cu membrana grasă a celulei şi poate trece de acest perete, intrând în celulă.
Putem bea tone de apă şi totuşi să ajungem la deshidratare
Putem bea tone de apă cu tensiunea superficială de 73 dyn/cm, cum este cea de la robinet, şi celula să ajungă la deshidratare, dacă lipsesc nutrienţii respectivi din apă, care să o convertească la o tensiune superficial de 45 dyn/cm! Apa trece prin organism fără a hidrata cu adevărat celulele, iar noi credem că dacă am băut suficientă apă suntem în siguranţă.
Celulele deshidratate trec într-o stare catabolică (de dezasimilare şi descreştere) în care organismul începe să-şi consume propriile celule şi ţesuturi. Organismul începe practic să se distrugă singur, aceasta fiind şi explicaţia pentru bolile auto-imune, cum ar fi lupus, scleroza în plăci, sclerodermia etc.
Astfel putem înţelege cât de importantă este apa pentru organismul nostru. Însă nu orice apă consumată va duce la sănătate şi viaţă îndelungată. Apa trebuie să aibă tensiunea superficială de 45 dyn/cm pentru a putea hidrata celulele şi a servi ca mijloc de transport în ambele sensuri, atât pentru a introduce în celulă substanţele nutritive, cât şi pentru a elimina din celulă substanţele reziduale nocive, adică toxinele.
Tensiunea superficială a apei se poate coborî în principiu până la valoarea de 28 dyn/cm dacă se adaugă mai mult HydraCel. Însă diferenţa dintre 45 şi 28 dyn/cm este enormă şi practic nu ar putea fi măsurată pe nici o scală.
Pentru a avea un termen de comparaţie, alcoolul etilic pur are o tensiune superficială de 27 dyn/cm. Dacă apa ar avea o astfel de tensiune superficială, aceasta nu ar însemna decât că ea este extrem de “udă”.
Secretul apei hunza stă în primul rând în valoarea redusă a tensiunii superficial, care poate fi coborâtă folosind HydraCel.
